soloneț

română

Etimologie

Din rusă солонeц (soloneț).

Pronunție

  • AFI: /so.lo'neʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
soloneț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ soloneț solonețuri
Articulat solonețul solonețurile
Genitiv-Dativ solonețului solonețurilor
Vocativ solonețule solonețurilor
  1. grup de soluri caracterizate printr-un bogat conținut de sodiu și o fertilitate naturală foarte scăzută.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.