soleil

Vezi și : Soleil

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie soleil, care provine din franceză veche soleil < latină populară *soliclus < *soliculus, din latină sōl („soare”).

Înrudit cu catalană sol, italiană sole, occitană solelh, portugheză sol, română soare și spaniolă sol.

Pronunție

  • AFI: /sɔ.lɛj/
  •  Audiofișier


Substantiv

soleil m., soleils pl.

  1. (astron.) soare
  2. (p.ext.) soare (lumina soarelui)
  3. (astron.) stea
  4. (fig.) soare

Sinonime

  • 1: (astron.) astre radieux, astre du jour, (argou) luisard
  • 3: (astron.) étoile

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

  • solaire

Locuțiuni

Expresii

  • empire sur lequel le soleil ne se couche jamais
  • fondre comme neige au soleil
  • il n'y a rien de nouveau sous le soleil
  • le soleil luit pour tout le monde
  • rien de nouveau sous le soleil
  • sous le soleil, rien de nouveau

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.