sforța

română

Etimologie

Din prefixul s- + a forța. Confer italiană sforzare.

Pronunție

  • AFI: /sfor'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) sforța
Infinitiv a (se) sforța
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) sforțez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) sforțeze
Participiu sforțat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a face, a depune un efort fizic sau intelectual; a se opinti, a se sili, a se strădui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.