sfară

română

Variante

Etimologie

Din slavă (veche) skvara.

Pronunție

  • AFI: /'sfa.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfară invariabil
Articulat sfara invariabil
Genitiv-Dativ sferii invariabil
Vocativ sfară invariabil
  1. miros greu (și fum) rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, de la lumânări de seu etc.; fum înecăcios.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A da sfară în țară (sau, rar, în sat, în mahala etc.) = a da de știre, a răspândi o veste


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.