sepultura

Vezi și : sepultură

română

Etimologie

Din sepultură.

Pronunție

  • AFI: /se.pulˈtu.ra/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru sepultură.




latină

(Latina)

Etimologie

Din sepultum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
sepultura
f. Singular Plural
Nominativ sepultura '
Genitiv ' '
Dativ ' '
Acuzativ ' '
Ablativ ' '
Vocativ ' '
  1. înmormântare, înhumare; sepultură

Sinonime

  • exsequiae, funus, humatio

Cuvinte derivate

  • sepelio
  • sepulcralis
  • sepulcretum
  • sepulcrum




portugheză

(português)

Etimologie

Din latină sepultura.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

sepultura f., sepulturas pl.

  1. înmormântare, înhumare
  2. mormânt, sepultură
  3. groapă

Sinonime

  • 2-3: jazigo, tumba, túmulo




spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină sepultura.

Pronunție

  • AFI: /sepulˈtura/


Substantiv

sepultura f., sepulturas pl.

  1. înmormântare, înhumare
  2. mormânt, sepultură
  3. groapă

Sinonime

  • 1: entierro
  • 2-3: tumba
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.