semită

română

Etimologie

Din semit.

Pronunție

  • AFI: /se'mi.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
semită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ semită semite
Articulat semita semitele
Genitiv-Dativ semitei semitelor
Vocativ semito semitelor
  1. persoană care face parte din grupul de popoare, apropiate între ele prin limbă și prin aspect fizic, din sud-vestul Asiei, nordul și estul Africii, căruia îi aparțin astăzi arabii, sirienii, evreii etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.