scrutin
română
Etimologie
Din franceză scrutin.
Pronunție
- AFI: /skru'tin/
Substantiv
| Declinarea substantivului scrutin | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scrutin | scrutine |
| Articulat | scrutinul | scrutinele |
| Genitiv-Dativ | scrutinului | scrutinelor |
| Vocativ | ' | ' |
- totalitate a operațiilor electorale.
- mod de organizare a alegerilor.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.