scrum

română

Etimologie

Din bulgară скрум (skrum), albaneză shkrump.

Pronunție

  • AFI: /skrum/


Substantiv


Declinarea substantivului
scrum
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scrum scrumuri
Articulat scrumul scrumurile
Genitiv-Dativ scrumului scrumurilor
Vocativ scrumule scrumurilor
  1. materie neagră sau cenușie care rămâne după arderea completă a unui corp (și care poate păstra în parte forma obiectului ars).
  2. coajă arsă (dintr-o mâncare) care se prinde pe fundul unui vas.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A se alege scrumul (și fumul sau și cenușa) (de ceva sau de cineva) = a nu mai rămâne nimic (din ceva sau din cineva), a se distruge complet


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.