scorțar

română

Etimologie

Din scoarță + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /skor'ʦar/


Substantiv


Declinarea substantivului
scorțar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scorțar scorțari
Articulat scorțarul scorțarii
Genitiv-Dativ scorțarului scorțarilor
Vocativ scorțarule scorțarilor
  1. pasăre migratoare insectivoră mică cu gâtul alb, cu spinarea cenușie, cu pântecele galben, cu ciocul drept, tare și ascuțit și cu coada scurtă și retezată (Sitta europaea).
  2. scorțărel.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
scorțar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scorțar scorțare
Articulat scorțarul scorțarele
Genitiv-Dativ scorțarului scorțarelor
Vocativ scorțarule scorțarelor
  1. (reg.) covor (țărănesc); scoarță.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.