răstoarce

română

Etimologie

Din răs- + a (în)toarce.

Pronunție

  • AFI: /rəs'to̯ar.ʧe/


Verb


Conjugarea verbului
răstoarce
Infinitiv a răstoarce
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 răstorc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să răstoarcă
Participiu răstors
Conjugare III
  1. (v.tranz.) (reg.) a da cuiva înapoi și în cantitate mai mare cele primite.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.