scofâlci

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /sko.fɨl'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) scofâlci
Infinitiv a (se) scofâlci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) scofâlcesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) scofâlcească
Participiu scofâlcit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) a slăbi foarte mult, a avea obrajii descărnați, a ajunge să i se vadă oasele; (p.ext.) a îmbătrâni sau a părea bătrân.
    Boala l-a scofâlcit.
  2. (v.refl.) (fig.) (despre obiecte) a se strâmba, a se deforma, a se încovoia, a se turti; a se coșcovi, a se scoroji.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.