scheuna

română

Etimologie

Probabil formație onomatopeică.

Pronunție

  • AFI: /ske.uˈna/


Verb


Conjugarea verbului
scheuna
Infinitiv a scheuna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
scheaun
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să scheaune
Participiu scheunat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre câini, rar despre alte animale; la pers. 3) a scoate sunete ascuțite și repetate de durere, de bucurie; a chelălăi.
  2. (v.intranz.) (fig.) (fam.; despre oameni) a se văita, a plânge.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.