scăzământ

română

Etimologie

Din a scădea + sufixul -ământ.

Pronunție

  • AFI: /skə.zə'mɨnt/


Substantiv


Declinarea substantivului
scăzământ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scăzământ scăzăminte
Articulat scăzământul scăzămintele
Genitiv-Dativ scăzământului scăzămintelor
Vocativ scăzământule scăzămintelor
  1. pierdere, reducere (în greutate, volum etc.), scădere; (concr.) parte (dintr-o marfă) care se pierde, se reduce (în greutate, volum etc.).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.