scăpărător

română

Etimologie

Din a scăpăra + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /skə.pə.rə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
scăpărător
Singular Plural
Masculin scăpărător scăpărători
Feminin scăpărătoare scăpărătoare
Neutru scăpărător scăpărătoare
  1. care scapără; scânteietor, sclipitor.
  2. (fig.) extrem de inteligent, dotat cu o inteligență vie.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.