scăiuș

română

Etimologie

Din scai + sufixul -uș.

Pronunție

  • AFI: /skəˈjuʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
scăiuș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scăiuș scăiuși
Articulat scăiușul scăiușii
Genitiv-Dativ scăiușului scăiușilor
Vocativ scăiușule scăiușilor
  1. (bot.) (Dipsacus pilosus) plantă erbacee cu tulpina înaltă acoperită de peri și țepi și cu flori alburii sau albe-gălbui dispuse în capitule globuloase și spinoase.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.