sărită

română

Etimologie

Din sărit.

Pronunție

  • AFI: /sə'ri.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sărită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sărită sărite
Articulat sărita săritele
Genitiv-Dativ săritei săritelor
Vocativ sărito săritelor
  1. (pop.) săritură, salt; (p.ext.) distanță mică.

Locuțiuni

Expresii

  • A-și pierde sărita sau a-și ieși din sărite = a-și pierde cumpătul, a se enerva
  • A scoate (pe cineva) din sărite = a supăra rău, a înfuria pe cineva


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.