săltăreț

română

Etimologie

Din a sălta + sufixul -ăreț.

Pronunție

  • AFI: /səl.tə'reʦ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
săltăreț
Singular Plural
Masculin săltăreț săltăreți
Feminin săltăreață săltărețe
Neutru săltăreț săltărețe
  1. care se deplasează sărind, făcând salturi, care sare întruna; săltător; (despre pași, mers) săltat.
  2. care se mișcă sau se efectuează cu mișcări repezi, sprintene, vioaie.
  3. (despre dans, muzică, versuri) cu ritm vioi.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.