ruptor
română
Etimologie
Din franceză rupteur.
Pronunție
- AFI: /rup'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului ruptor | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ruptor | ruptoare |
| Articulat | ruptorul | ruptoarele |
| Genitiv-Dativ | ruptorului | ruptoarelor |
| Vocativ | ruptorule | ruptoarelor |
- aparat electric care deschide și menține deschis un circuit electric, sub acțiunea și pe durata unei comenzi din exterior.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.