rotor
română
Etimologie
Din franceză rotor.
Pronunție
- AFI: /ro'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului rotor | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rotor | rotoare |
| Articulat | rotorul | rotoarele |
| Genitiv-Dativ | rotorului | rotoarelor |
| Vocativ | rotorule | rotoarelor |
- parte a unei mașini (motor sau generator de energie) care se rotește, în timpul funcționării, în jurul axei arborelui pe care este montată și care folosește pentru reluarea și transmiterea unui cuplu motor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.