reconcilia

română

Etimologie

Din franceză reconcilier.

Pronunție

AFI: /re.kon.tʃi.liˈa/

Verb

Conjugarea verbului (se) reconcilia
Infinitiv	a (se) reconcilia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) reconciliez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) reconcilieze
Participiu	reconciliat
Conjugare	I

(v.tranz. și refl. recipr.) a (se) împăca, a (se) pune din nou de acord.

Sinonime

împăca

Cuvinte derivate

reconciliabil
reconciliant
reconciliat
reconciliator
reconciliere

Cuvinte apropiate

concilia

Traduceri

a se concilia din nou

cehă: usmířit (čeština) (se)
engleză: reconcile (English)
esperanto: repacigi (Esperanto)
estoniană: lepitama (eesti)
finlandeză: sovitella (suomi)
franceză: réconcilier (français)
germană: wiederversöhnen (Deutsch)
greacă: συμφιλιώνω (Ελληνικά) (symfilióno)
italiană: riconciliare (italiano)

maghiară: kibékít (magyar)
neerlandeză: reconcilieren (Nederlands), verzoenen (Nederlands)
poloneză: pogodzić (polski)
portugheză: reconciliar (português)
rusă: мирить (русский) (mirit')
spaniolă: reconciliar (español)
suedeză: försona (svenska), förlika (svenska)
turcă: barıştırmak (Türkçe), aralarını bulmak (Türkçe)

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.