radiotelefonie

română

Etimologie

Din franceză radiotéléphonie.

Pronunție

  • AFI: /ra.di.o.te.le'fo.ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
radiotelefonie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ radiotelefonie invariabil
Articulat radiotelefonia invariabil
Genitiv-Dativ radiotelefoniei invariabil
Vocativ radiotelefonie invariabil
  1. sistem de comunicație telefonică radioelectrică, în ambele sensuri, cu ajutorul a două posturi de radioemisiune și a două posturi de radiorecepție.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.