răspânditor

română

Etimologie

Din a răspândi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /rəs.pɨn.di'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
răspânditor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răspânditor răspânditori
Articulat răspânditorul răspânditorii
Genitiv-Dativ răspânditorului răspânditorilor
Vocativ răspânditorule răspânditorilor
  1. persoană care răspândește ceva; propagator, propagandist.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
răspânditor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răspânditor răspânditoare
Articulat răspânditorul răspânditoarele
Genitiv-Dativ răspânditorului răspânditoarelor
Vocativ răspânditorule răspânditoarelor
  1. mașină rutieră de lucru care servește la împrăștierea și așternerea (uniformă a) materialelor necesare construcțiilor rutiere.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.