răchițică
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /rə.ki'ʦi.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului răchițică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răchițică | răchițele |
| Articulat | răchițica | răchițelele |
| Genitiv-Dativ | răchițelei | răchițelelor |
| Vocativ | răchițică | răchițelelor |
- diminutiv al lui răchită.
- (bot.) (la pl.) (Oxycoccus quadripetalus) mic arbust totdeauna verde, cu tulpina târâtoare, cu fructe roșii, acrișoare, comestibile.
- (bot.) (Elaeagnus angustifolia) arbust cu flori mici, galbene și cu frunze ascuțite, acoperite pe o parte și pe alta cu solzi stelați care le dau un aspect argintiu.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Vezi și
- lozie
- mlajă
- răchită roșie
- răscoage
- salcie pletoasă
- salcie plângătoare
Traduceri
arbust (Oxycoccus quadripetalus)
|
|
arbust (Elaeagnus angustifolia)
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.