rășchitor

română

Variante

Etimologie

Din a rășchia + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /rəʃ.ki'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
rășchitor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rășchitor rășchitoare
Articulat rășchitorul rășchitoarele
Genitiv-Dativ rășchitorului rășchitoarelor
Vocativ rășchitorule rășchitoarelor
  1. unealtă pe care se deapănă tortul, lâna de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiță.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.