prudență
română
Etimologie
Din franceză prudence < latină prudentia, italiană prudenza.
Pronunție
- AFI: /pruˈden.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului prudență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prudență | invariabil |
| Articulat | prudența | invariabil |
| Genitiv-Dativ | prudenței | invariabil |
| Vocativ | prudență | invariabil |
- însușirea de a fi prudent; prevedere, precauție, circumspecție.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.