pritoacă

română

Etimologie

Din a pritoci (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /pri'to̯a.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pritoacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pritoacă pritoace
Articulat pritoaca pritoacele
Genitiv-Dativ pritoacei pritoacelor
Vocativ pritoacă pritoacelor
  1. (reg.) vas de lemn în care se transportă strugurii la teasc, în timpul culesului.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.