precursor

română

Etimologie

Din franceză précurseur.

Pronunție

  • AFI: /pre.kurˈsor/


Substantiv


Declinarea substantivului
precursor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ precursor precursori
Articulat precursorul precursorii
Genitiv-Dativ precursorului precursorilor
Vocativ precursorule precursorilor
  1. persoană care pregătește, prin activitatea sa, terenul pentru o dezvoltare ulterioară mai largă într-un anumit domeniu; deschizător de drumuri; înaintaș, premergător.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.