precădere
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /pre.kəˈde.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului precădere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | precădere | precăderi |
| Articulat | precăderea | precăderile |
| Genitiv-Dativ | precăderii | precăderilor |
| Vocativ | precădere | precăderilor |
- întâietate, prioritate, preferință acordată unei persoane, unei probleme etc.
Locuțiuni
- (loc.adv.) Cu precădere = în primul rând, înainte de orice; mai ales, în (mod) special, îndeosebi, de preferință.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.