pragmatic

română

Etimologie

Din franceză pragmatique.

Pronunție

  • AFI: /prag'ma.tik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
pragmatic
Singular Plural
Masculin pragmatic pragmatici
Feminin pragmatică pragmatice
Neutru pragmatic pragmatice
  1. care aparține pragmatismului, referitor la pragmatism, bazat pe pragmatism; care ia în considerație eficacitatea, utilitatea practică.
  2. care judecă exclusiv în funcție de utilitatea practică (reală sau aparentă).

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.