prânz
română
Etimologie
Din latină prandium.
Pronunție
- AFI: /prɨnz/
Substantiv
| Declinarea substantivului prânz | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prânz | prânzuri |
| Articulat | prânzul | prânzurile |
| Genitiv-Dativ | prânzului | prânzurilor |
| Vocativ | prânzule | prânzurilor |
- masă principală care se ia la amiază; dejun; timpul când se ia această masă.
- (concr.) ceea ce se mănâncă la această masă, mâncare pregătită în acest scop.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc.adv.) Înainte de prânz = în prima parte a zilei, înainte de amiază, înainte de masa principală.
- După-prânz = în a doua parte a zilei, după-masă, după-amiază.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.