polușcă

română

Etimologie

Din rusă полушка (poluška).

Pronunție

  • AFI: /po'luʃ.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
polușcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ polușcă poluște
Articulat polușca poluștele
Genitiv-Dativ poluștei poluștelor
Vocativ polușcă poluștelor
  1. veche monedă rusească divizionară de aramă, care a circulat și în țările române în prima jumătate a sec. xIX.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.