polinuculă

română

Etimologie

Din poli- + nuculă.

Pronunție

  • AFI: /po.li.nu'ku.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
polinuculă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ polinuculă polinucule
Articulat polinucula polinuculele
Genitiv-Dativ polinuculei polinuculelor
Vocativ polinuculă polinuculelor
  1. (bot.) fruct uscat indehiscent format din mai multe nucule.

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.