plasator

română

Etimologie

Din a plasa + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /pla.sa'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
plasator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plasator plasatori
Articulat plasatorul plasatorii
Genitiv-Dativ plasatorului plasatorilor
Vocativ plasatorule plasatorilor
  1. persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacol.
  2. persoană care plasează sau vinde mărfuri, bunuri etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.