placentație

română

Etimologie

Din franceză placentation.

Pronunție

  • AFI: /pla.ʧen'ta.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
placentație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ placentație placentații
Articulat placentația placentațiile
Genitiv-Dativ placentației placentațiilor
Vocativ placentație placentațiilor
  1. (biol.) așezarea ovulelor pe placentă.
  2. (bot.) felul în care sunt așezate ovulele de placentă.

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.