piuar

română

Etimologie

Din piuă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /piˈwar/


Substantiv


Declinarea substantivului
piuar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ piuar piuari
Articulat piuarul piuarii
Genitiv-Dativ piuarului piuarilor
Vocativ piuarule piuarilor
  1. persoană care posedă, conduce sau îngrijește o piuă; muncitor care lucrează la o piuă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.