pino

aragoneză

(aragonés)

Etimologie

Din latină pīnus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

pino m.

  1. pin




esperanto

(Esperanto)

Etimologie

Din italiană pino.

Pronunție

  • AFI: /ˈpino/


Substantiv

pino, pl. pinoj

  1. pin
  2. lemnul acestui arbore




finlandeză

(suomi)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

  • AFI: /ˈpino/


Substantiv


Declinarea substantivului
pino
Singular Plural
Nominativ pino pinot
Genitiv pinon pinojen
Partitiv pinoa pinoja
Ilativ pinoon pinoihin
Inesiv pinossa pinoissa
  1. grămadă, maldăr, morman
  2. (cib.) zonă a memoriei alocată pentru stocare temporară; stivă

Cuvinte apropiate

  • pinota




italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină pīnus.

Pronunție

  • AFI: /'pino/


Substantiv

pino m., pini pl.

  1. pin
  2. lemnul acestui arbore

Cuvinte compuse

  • ago di pino

Cuvinte derivate

  • pigna
  • pinene
  • pineta
  • pinifero
  • pinite
  • pinolo
  • pinsapo




spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină pīnus.

Pronunție

  • AFI: /'pi.no/


Substantiv

pino m., pinos pl.

  1. pin

Cuvinte derivate

  • pinar
  • pinoso

Cuvinte apropiate

  • piñón
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.