permisiune
română
Etimologie
Din franceză permission < latină permissio, permissionis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului permisiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | permisiune | permisiuni |
| Articulat | permisiunea | permisiunile |
| Genitiv-Dativ | permisiunii | permisiunilor |
| Vocativ | permisiune | permisiunilor |
- învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva; îngăduință, încuviințare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.