periuță

română

Etimologie

Din perie + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /pe.ri'u.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
periuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ periuță periuțe
Articulat periuța periuțele
Genitiv-Dativ periuței periuțelor
Vocativ periuță periuțelor
  1. diminutiv al lui perie.
  2. epitet peiorativ dat unui om lingușitor.
  3. (reg.) segment al piciorului albinei acoperit cu fire păroase.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.