lingușitor

română

Etimologie

Din a (se) linguși + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /lin.gu.ʃi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
lingușitor
Singular Plural
Masculin lingușitor lingușitori
Feminin lingușitoare lingușitoare
Neutru lingușitor lingușitoare
  1. (adesea substantivat) care (se) lingușește, căruia îi placelingușească; adulator.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.