percheziție
română
Variante
Etimologie
Din franceză perquisition.
Pronunție
- AFI: /per.ke'zi.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului percheziție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | percheziție | percheziții |
| Articulat | percheziția | perchezițiile |
| Genitiv-Dativ | percheziției | perchezițiilor |
| Vocativ | percheziție | perchezițiilor |
- cercetare făcută de către organele de urmărire penală sau de procuror asupra unei persoane (bănuite de o infracțiune) sau în locuința acestuia, pentru găsirea și ridicarea probelor materiale ale infracțiunii sau pentru descoperirea infractorului.
- (p.gener.) scotocire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.