pașuș

română

Etimologie

Din maghiară passzus.

Pronunție

  • AFI: /pa'ʃuʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
pașuș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pașuș pașușuri
Articulat pașușul pașușurile
Genitiv-Dativ pașușului pașușurilor
Vocativ pașușule pașușurilor
  1. (înv. și reg.) pașaport.
  2. ordin (scris).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.