pălălăi
română
Etimologie
Din pală + sufixul -ălăi.
Pronunție
- AFI: /pə.lə.lə'i/
Verb
| Conjugarea verbului pălălăi | |
| Infinitiv | a pălălăi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
pălălăiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să pălălăiască |
| Participiu | pălălăit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (despre foc; la pers. 3) a arde cu flacără mare; a se întinde, a se răspândi.
- (v.intranz. și tranz.) (fig.) (pop.) a flutura, a fâlfâi.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.