păcătoșenie
română
Etimologie
Din păcătos + sufixul -enie.
Pronunție
- AFI: /pə.kə.toˈʃe.ni.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului păcătoșenie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | păcătoșenie | păcătoșenii |
| Articulat | păcătoșenia | păcătoșeniile |
| Genitiv-Dativ | păcătoșeniei | păcătoșeniilor |
| Vocativ | păcătoșenie | păcătoșeniilor |
- faptul de a fi păcătos; faptă de om păcătos; stare de decădere; ticăloșie; nemernicie, păcătoșie.
- mizerie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.