orc

română

Etimologie

Din germană Orkus.

Pronunție

  • AFI: /ork/


Substantiv


Declinarea substantivului
orc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ orc invariabil
Articulat orcul invariabil
Genitiv-Dativ orcului invariabil
Vocativ orcule invariabil
  1. (rar) infern.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.