obrăzar

română

Etimologie

Din obraz + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /o.brə'zar/


Substantiv


Declinarea substantivului
obrăzar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ obrăzar obrăzare
Articulat obrăzarul obrăzarele
Genitiv-Dativ obrăzarului obrăzarelor
Vocativ obrăzarule obrăzarelor
  1. plasă deasă de sârmă sau sac de pânză cu care stuparul își acoperă fața pentru a o acoperi de înțepăturile albinelor.
  2. mască metalică cu care se acoperă fața pentru a o proteja în unele sporturi (lupte, sabie, floretă etc.).
  3. (reg.) țesătură albă, subțire și rară, cu care se acoperă fața (uneori și trupul) mortului.
  4. (pop.) mască.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.