obidi

română

Etimologie

Din obidă.

Pronunție

  • AFI: /o.biˈdi/


Verb


Conjugarea verbului
obidi
Infinitiv a obidi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 obidesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să obidească
Participiu obidit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (înv. și pop.) a se lăsa pradă deznădejdii sau durerii; a se necăji, a se amărî, a deznădăjdui.
  2. (v.tranz.) (înv.) a deplânge, a jeli.
  3. (v.tranz.) (înv.) a asupri, a împila, a oprima.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.