oțărî
română
Variante
Etimologie
Din bulgară оkeрeа (ocerea).
Pronunție
- AFI: /o.ʦə'rɨ/
Verb
| Conjugarea verbului (se) oțărî | |
| Infinitiv | a (se) oțărî |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) oțărăsc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) oțărască |
| Participiu | oțărât |
| Conjugare | IV |
- (v.refl.) (pop.) a se mânia, a se înfuria; a se răsti la cineva.
- (v.refl. tranz.) a (se) mâhni, a (se) supăra.
- (v.refl.) a se înspăimânta, a se îngrozi.
- (v.refl.) a face grimase, a se strâmba (din cauza unei băuturi sau a unei mâncări neplăcute la gust).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.