grimasă
română
Etimologie
Din franceză grimace.
Pronunție
- AFI: /gri'ma.sə/
Substantiv
| Declinarea substantivului grimasă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | grimasă | grimase |
| Articulat | grimasa | grimasele |
| Genitiv-Dativ | grimasei | grimaselor |
| Vocativ | grimasă | grimaselor |
- strâmbătură voită sau spontană a feței (care exprimă o anumită stare sufletească).
- (fig.) aparență înșelătoare, mincinoasă; disimulare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.