normă juridică

română

Etimologie

Din normă + juridică.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

normă juridică

  1. regulă de conduită cu caracter general și impersonal, emisă de organele de stat competente, a cărei respectare poate fi asigurată prin constrângere.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.