emis
| Vezi și : émis |
română
Etimologie
Din verbul a emite.
Pronunție
- AFI: /eˈmis/
Substantiv
| Declinarea substantivului emis | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | emis | emisuri |
| Articulat | emisul | emisurile |
| Genitiv-Dativ | emisului | emisurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (înv.) decret.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului emis | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | emis | emiși |
| Feminin | emisă | emise |
| Neutru | emis | emise |
- care a fost emis.
- (despre radiații, unde fascicule, etc.) produs și propagat în mediul înconjurător.
- (despre opinii, idei, concluzii, teorii, etc.) enunțat.
- (despre bilete de bancă, monede, obligațiuni, acțiuni, etc.) pus în circulație.
Sinonime
- 3: enunțat
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din emite.
Verb
- forma de participiu trecut pentru emite.
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.